Educatia gratuita ii costa pe parinti 1.490 lei anual

Sistemul educational din Romania, supus de-a lungul anilor numeroaselor incercari de reforma si trasparentizare, sta, inca, sub semnul unor tare cronice, de la slaba finantare a sectorului pana la "costurile ascunse" ale scolii, pe care parintii trebuie sa le acopere.

Finantarea publica deficitara are consecinte directe atat asupra calitatii invatamantului, cat si asupra accesului nediscriminatoriu la educatie, in conditiile in care, potrivit raportului lansat de Organizatia Salvati Copiii Romania, "Invatamantul gratuit costa! Cercetare cu privire la  "costurile ascunse" din educatie", parintii sunt nevoiti sa aloce anual, in medie, suma de 1.490 lei pentru scolarizarea copiilor. 

Potrivit cercetarii efectuate de Salvati Copiii Romania, in perioada martie-iunie 2010, suma anuala pentru sustinerea unui copil la scoala este mai mare in mediul urban - 1.572 lei - fata de mediul rural - 1.372 lei. Avand in vedere ca multe familii au mai mult de un copil, efortul financiar suportat de parinti pentru educatia tuturor copiilor lor de varsta scolara ajunge in medie la 1.954 lei anual. Analiza datelor indica disparitati suplimentare intre mediul rural si urban: costul meditatiilor este de aproape trei ori mai mare in cazul copiilor din mediul urban care apeleaza la acest serviciu, in timp ce costul transportului pentru copiii din rural il depaseste cu mai mult de o data si jumatate pe al celor din urban. Totodata, rechizitele, uniforma si echipamentul pentru sport, paza scolii, fondul clasei si evenimentele/serbarile sunt resimtite ca fiind mai scumpe de parintii din mediul urban.

"Garantarea accesului gratuit si nediscriminatoriu la educatie al tuturor copiilor este un imperativ pentru care trebuie sa ne mobilizam cu totii - societatea civila, autoritatile decizionale, parintii, cadrele didactice- pentru ca de scoala depinde sansa la viitor a acestor copii. Faptul ca scoala costa bani, de la rechizite, manuale, tinuta obligatorie pana la transport si taxe de inscriere la concursuri scolare, ii descurajeaza pe parintii din mediile defavorizate care aleg, astfel, sa nu isi mai trimita copiii la scoala. Mai ales acum, cand criza economica globala a agravat supravietuirea sociala a multor familii, abandonul scolar va lua proportii alarmante, daca nu suntem in stare sa sustinem, la nivel de politici publice, educatia copiilor nostri", aveertizeaza Gabriela Alexandrescu, presedinte Executiv Salvati Copiii Romania.

Comitetul ONU pentru Drepturile Copilului atragea atentia, in anul 2009, ca educatia gratuita din Romania ascunde o serie de costuri indirecte suportate de parinti si cerea Guvernului sa adopte masuri pentru ca invatamantul obligatoriu sa fie cu adevarat gratuit pentru toti copiii, prin eliminarea „costurilor ascunse".

"Prietenul meu, Daniel, nu se poate duce la scoala pentru ca parintii lui nu isi permit! L-am ajutat cu ce am putut, dar inca nu este de ajuns. Eu cred ca este nedrept ca acei copii care nu isi permit sa invete sa nu aiba o educatie. As vrea sa existe o lege, ca toti copiii sa aiba dreptul la o educatie", scrie Andreea, eleva in clasa a III-a la Scoala nr. 120 "Martisor" din Bucuresti.

"Am dori sa va spunem in aceasta scrisoare despre situatia copiilor din orasul Flamanzi: despre situatia lor scolara si despre situatia lor financiara. Fiindca multi au renuntat la scoala  pentru ca nu au posibilitati (...). Unii nu au destui bani pentru a-si cumpara haine, incaltaminte, rechizite si multe altele. Exista un baiat pe nume C.F, care nu merge la scoala. El este invatat de mic cu munca. Nu are o educatie fiindca parintii nu sunt cum trebuie si este nevoit sa se duca la lucru cu tatal lui, ca sa castige bani", povestesc Alexandra A, Marian R si Andrei V., elevi in clasa a IV-a la  Scoala nr. 1 din Flamanzi, Botosani.

Peste 43% din parintii care au participat la cercetarea efectuata de Salvati Copiii Romania au declarat ca fondul clasei este o contributie obligatorie in scolile in care invata copiii lor. Doar 11,5% dintre parintii respondenti primesc chitanta atunci cand achita fondul clasei, iar 19,4% afirma ca nu platesc acest fond. Raspunsurile cadrelor didactice difera cu mult de cele ale parintilor, doar 9,5% declarand ca fondul clasei este obligatoriu in scoala la care predau. In cazul fondului clasei, 13% dintre profesori afirma ca parintii primesc chitanta. Alte situatii descrise de profesori sunt: „parintii contribuie cu materiale didactice sau produse de papetarie", „comitetul de parinti strange banii si tot el justifica cheltuielile facute" sau „nu se ofera chitanta, insa se justifica prin bonuri de casa / facturi sumele cheltuite".

Conform opiniei parintilor, destinatia fondului clasei este achizitionarea de produse de papetarie si birotica (41%), materiale didactice, reviste, culegeri (18%), renovarea clasei (12%), in timp ce 10% dintre parinti afirma ca nu au date despre destinatia acestor sume. Similar, cadrele didactice afirma ca fondul clasei este utilizat in special pentru produsele de papetarie si birotica (42%), produse pentru intretinerea clasei (28%), materiale didactice (15%) si amenajarea clasei sau a scolii (5%).

Cei mai multi dintre parinti indica faptul ca lor le revine responsabilitatea de a colecta banii (peste 52%), de a efectua cheltuielile (aproape 49%) si de a raporta modul de utilizare a fondului clasei (42%). Desi multi dintre parinti (40,6%) precizeaza ca ei sunt cei care decid destinatia banilor, vedem tot din raspunsurile lor ca acest rol revine in special scolii - prin invatator/ diriginte (aproape 33%) si alte cadre didactice (11,7%).

In timp ce mai mult de jumatate dintre parinti afirma ca nu sunt consultati niciodata cu privire la destinatia banilor din fondul scolii ori ca acest lucru se intampla rar sau foarte rar, 38% afirma ca aceasta consultare are lor in majoritatea cazurilor sau intotdeauna. Dintre acestia din urma, majoritatea indica sedintele cu parintii (70%) ca moment al consultarii. Alte mijloace de consultare subliniate de parinti sunt: telefonic (7%) sau prin intermediul comitetului de parinti (4%). Raportarea modului in care este utilizat fondul scolii este facuta in principal verbal, 35% dintre parinti afirmand acest lucru. Alte modalitati identificate sunt: „prin intermediul elevilor" (2%) si „cu documente justificative" (3%). Pe de alta parte, 66% dintre cadrele didactice afirma ca parintii sunt consultati intotdeauna sau in majoritatea cazurilor in vederea stabilirii destinatiei fondurilor scolii.

Studiul efectuat de Salvati Copiii Romania releva si un aspect incurajator: aproximativ trei sferturi dintre parintii inclusi in esantion au declarat ca nu le-au fost solicitati bani sau cadouri de catre scoala pentru inscrierea copiilor, protocoale, promovarea de examene sau acordarea de note. Cu toate acestea, 20,2-22,5% dintre parinti au ales sa nu raspunda la aceasta intrebare ori sa declare ca nu stiu.

Romania este statul care aloca cea mai mica suma per elev din toata Uniunea Europeana: costul unitar anual global pe elev/student in Romania a fost de 1,5 mii euro in 2006, an in care media europeana se situa la 5,7 mii euro. Asadar, valoarea inregistrata in tara noastra este mai mica decat cea din Bulgaria (2,1 mii), aflandu-se la o distanta considerabila de tari precum Franta (6,7 mii), Italia (6,8 mii), Spania (7,1 mii), Suedia (7,4 mii), Belgia (7,5 mii), Danemarca (8,3 mii) ori Luxemburg (14 mii) comparand costurile identificate de cercetarea cantitativa si costul per elev alocat de autoritati din bani publici reiese ca, exceptand plata personalului din invatamant, pentru acoperirea cheltuielilor ce tin de educatia unui copil, parintii sunt nevoiti sa aloce inca o data si jumatate suma alocata de statul roman acelui copil.  (Sursa: Salvati Copiii Romania) http://www.promptmedia.ro/