Fotbal?

Inegalitatile dintre bogati si saraci se accentueaza in Africa de Sud iar dintre negri si albi, diferenta este si mai mare. De la finalul regimului segregationist, venitul mediu lunar al begrilor a crescut cu 37,3%, pe cand cel al albilor cu 83,5%. Date ce l-au determinat pe economistul Haroon Bhorat de la Universitatea din Capul Verde sa declare ca este „societatea cea mai inegalitara din lume". Constatam deci ca sfarsitul Apartheidului nu inseamna deloc aparitia unei societati cu adevarat democratice. In realitate, s-a vazut clar ca regimul de segregatie rasiala devenea depasit si suscita proteste violente in numele marilor principii. Pe scurt, nu mai era nevoie de el si se putea instaura o dominatie fara falsitati. La fel, regimurile staliniste au cazut deoarece devenisera complet inutile pentru pastrarea puterii. Capitalismul domneste astazi in China si cu toate acestea nu se poate vorbi despre o democratie avansata. Dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial era neaparat necesara construirea de regimuri autoritare, mergand pana la construirea de ziduri ca in Germania de Est. Cu timpul, capitalismul financiar a capatat o asemenea amploare si o asa complexitate incat Statele democratice n-au mai avut nevoie de acoperire pentru a-si impune masurile antidemocratice. Mondializarea a amestecat toate cartile.

È�i de fapt de ce se vorbeste astazi despre Africa de Sud? Pentru ca acolo se desfasoara Cupa Mondiala la fotbal. Dat fiind faptul ca vor fi meciuri in fiecare zi timp de o luna, este destul de surprinzator sa constatam ca in loc sa vorbeasca despre altceva, toata mass media nu mai are alte subiecte de actualitate. In asteptarea inceputului competitiei, suntem partasi la vizita hotelului in care sunt cazati fotbalistii. Nu suntem scutiti de nici cea mai mica accidentare, nici macar de intoxicatiile alimentare. Aflam ca anumiti antrenori accepta ca anumiti jucatori sa iasa insotiti de escort-girls, iar altii nu. Totul a fost din timp pus la punct ca sa putem juca si noi prin intermediul pariurilor pe rezultate. Pana si oamenii politici sunt solicitati sa-si dea pronosticurile. Iar emisiunile culturale ne reamintesc ca Albert Camus a fost portar intr-o echipa. Ce mai incolo si incoace, totul se invarte in jurul balonului. È�i acest simptom se regaseste astazi in toate domeniile: trebuie creat evenimentul. Astfel, e imposibil sa gasesti bilete pentru anumite spectacole, in timp ce la altele salile sunt goale. Alternativa nu mai exista.  

Insa mondializarea nu elimina orice forma de nationalism. Este lucru dovedit cu aceasta „Mondiala". De altfel e curios sa constati ca cele mai bune cluburi de fotbal europene sunt in intregime compuse de mercenari straini. Asa se face ca asistam la ciudatul spectacol al suporterilor Inter Milano, de exemplu, care isi aplauda echipa in care nu figureaza niciun italian si care ii insulta timp de 90 de minute pe italienii echipei adverse. In Franta, guvernul a  devenit foarte sensibil la orice lipsa de respect pentru drapelul si imnul national. Ministrul de Interne solicita pedespe riguroase pentru cea mai mica insulta la adresa acestor simboluri; chiar si artistii vor fi supusi acestor dispozitii si vor risca sa fie inchisi. O expozitie a fost interzisa pentru ca intr-una dintre fotografii un tanar isi stergea fundul cu drapelul francez. Cand imi amintesc ce faceam pe scena cu drapelul si cu Marseilleza prin anii 1970, chiar cred ca multe libertati au disparut. Pana si in Evul Mediu era mai multa libertate, e suficient sa citesti Romanul lui Renart: „Renart a smuls drapelul si a strigat: Sire, iata carpa dumneavoastra! Sa-l blesteme Dumnezeu pe acest imbecil care m-a incurcat cu zdreanta asta! È�i-si sterge cu el posteriorul sub ochii animalelor, apoi li-l arunca in plina figura (...)".

Incalcarea juramantului de catre Renart este aici cu atat mai grav cu cat este vorba de un angajament religios. Intr-o epoca in care cei mai multi credeau in Infern si in Paradis, gestul sau este de doua mai abominabil, si pentru incalcarea cuvantului dat, dar si pentru incalcarea credintei: prin aceasta demonstreaza ca nu se teme chiar de nimic, nici macar de damnatiune. Renart este un om liber, o fiinta eliberata din stransoarea tuturor lanturilor pe care si le pot impune proprii sai dusmani, motiv pentru care este in ochii lor atat de redutabil. 

http://moldave.blogspot.com/