Multi politicieni ne-au promis ca Iasul va obtine acest statut. Intre timp, Sibiul a fost, Timisoara si Cluj-Napoca se pregatesc, iar noi continuam sa speram...

Iasul nu va fi Capitala Culturala Europeana mai devreme de 2020

Iasul este, fara indoiala, un oras cultural. Unii sustin si acum ca este chiar capitala culturala a Romaniei. In ultimii ani, pornind de la aceste considerente si motivati de diverse interese, mai multi lideri de opinie, in special din lumea politica, au promis ca Iasul va deveni Capitala Culturala Europeana in 2012. Anuntarea listei oraselor care vor avea acest statut in urmatoarea perioada a distrus acest proiect, asa ca ne ramane sa luptam pentru un alt an. Avem cu ce sa ne laudam in fata europenilor? Poate aspira Iasul la statutul de Capitala Culturala Europeana? Care sunt sansele sale reale de a obtine acest statut?

Iasi 600, Iasi 600 plus, Iasi 600...

Reprezentantii municipalitatii iesene sustin ca tot ce pot face in prezent in vederea obtinerii pentru Iasi a statutului de Capitala Culturala Europeana este sa continue programele culturale incepute anii trecuti.

"Am inceput in 2008 cu Programul «Iasi 600», am continuat apoi cu «Iasi 600 plus». Incercam sa facem o structura axata pe teatru, muzica si film. Acestia ar putea fi pilonii de la care sa pornim. Avem deja 2 festivaluri de teatru care au confirmat, este vorba despre Euroart si Festivalul de Teatru pentru Copii si Tineret. Avem un festival international de film, Iasi International Film Festival. De asemenea, am organizat si Concursul International de Vioara «Ion Voicu». Sunt 4 manifestari din 3 domenii diferite. Intentia noastra ar fi sa obtinem fonduri impreuna cu alte institutii de cultura. Am incercat sa consolidam «Iasi 600» pentru a crea o continuitate in domeniile de baza. Trebuie sa dovedim ca in plan local putem organiza evenimente care sa intre in agenda institutiilor de cultura si a iesenilor", a declarat Mihai Pricop, seful Biroului Cultura, Sport si ONG-uri din cadrul Primariei Iasi.

Infrastructura culturala, la pamant

O alta mare problema care trebuie rezolvata pentru a putea obtine un asemenea statut este legata de infrastructura culturala. In prezent, institutii precum Palatul Culturii, Filarmonica sau Teatrul National nu sunt in situatia de a putea gazdui evenimente culturale.

"Infrastructura trebuie pusa la punct. Fiecare institutie de cultura este evaluata si, eventual, punctata. Niciuna din acestea nu tine de noi. Primaria vrea sa dezvolte o nou institutie de cultura, este vorba de Muzeul Municipal. In plus, este greu de anticipat care va fi situatia economica a Romaniei peste 6 luni. Si bugetele vor fi altfel, totul se va calcula in euro. Totusi, nu am stat degeaba. Am avut consultari cu Pecs si Tallinn, actuala si, respectiv, viitoarea Capitala Culturala Europeana. S-a discutat despre modul de organizare. De exemplu, la Pecs aveau o sala de spectacole de circa 2.000 locuri. Costurile de intretinere erau foarte mari daca erau asigurate doar din bugetul local, finantarea europeana terminandu-se. Trebuie sa luam in calcul si astfel de aspecte", a mai afirmat Mihai Pricop.

Sansele reale: doar daca vor "europenii"

Conform afirmatiilor sefului Biroului Cultura, Sport si ONG-uri din cadrul Primariei Iasi, singura sansa ca Iasul sa devina Capitala Culturala Europeana este ca numarul anual de orase care gazduiesc astfel de evenimente sa creasca de la 2 la 3.

"Iasul si-a manifestat intentia de a candida la acest statut, la initiativa primarului. Noi (Primaria Iasi - n.r.) am trimis o adresa in acest sens catre Ministerul Culturii inca de acum 3 ani. Declaram ferm, atunci, ca vrem acest lucru si ca Iasul are posibilitatea sa devina capitala culturala europeana. Dupa ce exista o competitie interna, Comisia Europeana pentru Cultura, Educatie si Tineret alege cate un oras din fiecare tara. De obicei, de aceste lucruri se ocupa Ministerul Culturii din fiecare tara. Singura sansa a Iasului este, insa, cresterea numarului de orase care participa anual la 3. Deocamdata nu s-a luat o decizie finala in acest sens. Din 2012 ar trebui sa fie permanent acest lucru. Atat timp cat nu exista o perspectiva clara ca regulamentul se va schimba, Iasul nu are sanse. De aceea, este putin hazardat sa vorbim de o strategie in acest sens", a incheiat Mihai Pricop.

"Schimbarea" ar trebui sa fie in acest an

La inceputul acestui an, europarlamentarul PSD Catalin Ivan a promis ca va prelua acest proiect.

Catalin Ivan

"Am inceput colaborarea cu noul comisar european responsabil pentru domeniul Culturii si Educatiei, Androulla Vassiliou, pentru a pregati candidatura Iasului in competitia pentru Capitala Culturala Europeana. Asteptam o noua decizie a Consiliului European, prevazuta pentru anul in curs, care va reglementa procedura pentru perioada de dupa 2019, cand actuala decizie in vigoare va fi caduca. Pana in 2020 este foarte putin probabila o candidatura a unui oras din Romania, deoarece toate cele 27 de tari membre ale UE au fost programate deja. Romania a avut capitala culturala in 2007. Singurele candidaturi mai pot veni din partea statelor care aspira la statutul de membru cu drepturi depline", a punctat Catalin Ivan.

Lobby pentru proiect

Acesta a mai spus ca, pentru a face cunoscut numele Iasului la nivel european, a planificat pentru perioada urmatoare evenimente menite sa promoveze imaginea si potentialul cultural ale orasului.

"Expozitiile, dezbaterile, intalnirile pe care le-am gandit cu acest scop vor avea loc in Parlamentul European, loc care va asigura o reala vizibilitate acestor initiative. In sens invers, voi organiza actiuni cu profil european la Iasi, incepand cu proiectarea filmului francez «Welcome», care a castigat Premiul LUX 2009, eveniment programat pentru  luna mai a acestui an (Premiul LUX este acordat anual de PE pentru cel mai bun film european - n.r.). In completarea acestora, voi prezenta iesenilor oportunitatile de a se inscrie in competitia europeana «Mostenirea Culturala» (parteneriat intre Comisia Europeana si Fundatia Europa Nostra - n.r.). Acest program promoveaza conservarea valorilor culturale, precum cladirile cu potential arhitectural deosebit, care au fost reabilitate de curand, recompenseaza proiectele stiintifice direct legate de mostenirea culturala europeana, dar si organizatiile si fundatiile cu o contributie importanta in acest domeniu", a mai afirmat Catalin Ivan.

Europarlamentarul PSD mai spune ca alte puncte tari pentru municipiu sunt relatiile foarte bune de colaborare dintre Iasi si Chisinau, dar si o potentiala gazduire a unei sesiuni extraordinare a lucrarilor Comisiei de Cultura din Parlamentul European.

Promisiuni, promisiuni, promisiuni...

In octombrie 2007, liderii filialei locale iesene a PNL au lansat proiectul "Iasi 2012 - Capitala Culturala Europeana". Ei anuntau ca vor demara "pasii tehnici care trebuie facuti pentru depunerea candidaturii la statutul de Capitala Culturala Europeana". Potrivit liberalilor, urmatorii pasi ar fi fost infiintarea Asociatiei "Iasi 2012", incheierea de parteneriate cu alte orase europene care aspira la titlul de capitala culturala in 2012, intocmirea si adoptarea strategiei si programului cultural, activitati de promovare si lobby si, in final, depunerea candidaturii (in 2009) la Consiliul de Ministri ai Culturii din Uniunea Europeana. Proiectul liberalilor a incremenit la stadiul de... proiect.

Mircea Geoana

In noiembrie 2007, Mircea Geoana, pe atunci presedinte al PSD, promitea ca Iasul va deveni capitala culturala in 2012. E drept, promisiunea era facuta la unul din mitingurile din timpul campaniei pentru alegerile europarlamentare. "Va promit ca Iasul va deveni in 2012 Capitala Culturala Europeana. Este angajamentul meu si al nostru. Alaturi de voi, in 2004 si-au pus speranta in PSD 4 milioane de oameni", a spus atunci Geoana, in fata a mii de ieseni.

In decembrie 2009, cu putin timp inainte de cel de-al doilea tur al alegerilor prezidentiale, acelasi Mircea Geoana, dublat si de liberalul Crin Antonescu, a reluat promisiunea.

"Am discutat cu domnul Klaus Johannis (primarul Sibiului - n.r.) pentru ca acesta sa-i transfere primarului Gheorghe Nichita modelul prin care a trasformat Sibiul in capitala culturala. Vom sprijini proiectul impreuna cu partenerii nostri socialisti si liberali din Parlamentul European", a promis, din nou, Geoana.

Rezultate: zero.

Ce fac Timisoara si Cluj-Napoca?

In 2007, anul aderarii la Uniunea Europeana, Sibiul a avut privilegiul de a fi una din Capitalele Culturale Europene, din pacate acesta fiind singurul oras din Romania care se poate mandri cu acest renume. Probabil ceva mai realisti decat iesenii, timisorenii au decis sa candideze abia pentru 2021. Primarul municipiului Timisoara, Gheorghe Ciuhandu, a declarat la inceputul acestui an ca va depune candidatura pentru ca Timisoara sa aiba acest prestigios statut peste 11 ani.

In cursul zilei de miercuri, si edilul din Cluj-Napoca, Sorin Apostu, a anuntat ca municipiul va candida pentru obtinerea acestui statut.

Ce este "Capitala Culturala Europeana"?

Programul "Capitala Culturala Europeana" a fost initiat de Consiliul de Ministri ai Culturii din Uniunea Europeana in 1985, cu scopul de a apropia popoarele Europei si de a celebra contributia oraselor la dezvoltarea culturii. Pana in prezent, circa 40 de orase au detinut acest titlu.

Acest titlu este conferit de Parlamentul European unui oras pentru un an. Programul se deruleaza din 1985. Din 2007, programul a cuplat cate un oras din tarile Europei occidentale cu altul din tarile central si est-europene. In anul 2007, orasul Sibiu a fost, timp de un an, Capitala Europeana a Culturii, impreuna cu Luxemburg.

Actualele Capitale Europene ale Culturii sunt Essen (Germania), Pecs (Ungaria) si Istanbul (Turcia). Anul viitor vor prelua acest statut Turku (Finlanda) si Tallinn (Estonia), in 2012 - Guimaraes (Portugalia) si Maribor (Slovenia), in 2013 - Marsilia (Franta) si Kosice (Slovacia), iar in 2014 - Umea (Suedia) si Riga (Letonia).

Conform Deciziei 1.622 din 2006 a Parlamentului European si a Consiliului din 24 octombrie 2006 de stabilire a unei actiuni comunitare in favoarea evenimentului "Capitala Europeana a Culturii" pentru anii 2007-2019, in 2015 vor fi capitale culturale un oras din Belgia si unul din Republica Ceha, in 2016 din Spania si Polonia, in 2017 din Danemarca si Cipru, in 2018 din Olanda si Malta, in 2019 din Italia si Bulgaria, iar in 2020 din Croatia, Irlanda si... Romania.