Ilinca Ganju, cea care picteaza in Cer
Autor: Dorin SPINEANU
Data publicarii: 14/05/2010
Exista pe lumea oameni adevarati, prieteni adevarati, oameni care se ocupa de tine chiar si dupa ce ai murit. Cand Elisabeth Ungureanu (Eliza, cum ii spun prietenii si cum ii zicea Ilinca) face toate eforturile ca sa isi ingroape prietena moarta, pictorita Ilinca Ganju, cand Elisabeth nu te lasa sa mori si te duce cu masina pana la dracu-n praznic, cand Elisabeth sparge usile ca sa vada daca prietenii ei sunt teferi, atunci inseamna ca ai un prieten adevarat.
Pe Ilinca am cunoscut-o pe fuga, 5-10 minute, i-am vazut cateva lucrari si mi s-a parut ca arta ei inseamna foarte mult cu arta tatalui ei. Ilinca Ganju era un om vesel, cinstit, sincer. O fata care a fost omorata de un schizofrenic, Marius Ilie Crudu, care a umblat in libertate exact atata vreme cat i-a trebuit sa ucida un copil de 24 de ani.
Schizofrenicii astia, culmea, nu pot fi internati impotriva vointei lor. Asasinul asta a refuzat internarea la Spitalul Socola atunci cand i s-a propus, pe data de 5 mai. Si medicii nu au avut incotro si au trebuit sa ii dea drumul. Ca sa o omoare pe Ilinca. Sa stiti ca oamenii asemenea lui Crudu, care ucid cu cruzime, au sansa sa scape de puscarie printr-o internare de cativa ani la Spitalul Grajduri, unde se vor bucura de un tratament exceptional, de libertatea de a manca din ciresii de acolo, pana cand vor iesi inapoi pe strada, incantandu-ne cu povestile lor, pentru ca schizofrenicii sunt foarte inteligenti. Pana la urmatoarea crima.
Ilinca, la un moment dat, omul nostru, Marius Ilie Crudu, va iesi din spital, va fi ocrotit mai ales de fratele sau de societatea asta bolnava care isi lasa schizofrenicii in strada si paranoicii la putere.
Ilinca Ganju era o fata de o sensibilitate aparte, care iubea tot ceea ce era frumos, se bucura de fiecare margea in parte, de culoarea diminetilor de mai, un mai in care a fost omorata cu salbaticie de un tip lasat in libertate de catre Sistem. Sistemul este defect.
Am vorbit cu presedintele Uniunii Artistilor Plastici - filiala Iasi si mi-a promis ca va acorda un ajutor material familiei. Atat cat a mai ramas din familia Ganju. O mama si doar una dintre cele doua surori gemene. Imi vine sa plang, plang si stiu ca nici eu nu am sa scap de atacul unui schizofrenic ca Marius Ilie Crudu, care va fi lasat liber pe strazi si care o sa omoare artisti. Cum eu nu sunt artist, o sa am grija ca familia acestui Crudu sa nu il poata scoate dintr-un spital foarte bine dotat cum este cel de la Grajduri, pentru ca nimic nu echivaleaza cu moartea brutala, cumplita a unui artist si pe chestia asta eu nu il ieri. Poate sa se dea familia lui cu fundul de pamant. Nu scapa. Am sa urmaresc tot cazul.
Probabil ca maine o sa ma ia Elisabeth, cu masina ei galbena, si o sa ma duca la un cimitir, desi eu doream sa merg la o terasa cu Elisabeth, sa vorbesc despre Ilinca si ultimul ei tablou.
P.S. Iata ce imi spune un bun prieten, tatal lui Elisabeth, care o cunostea pe Ilinca destul de bine. "Ilie Crudu, cu o parte din CV la Spitalul de Psihiatrie Socola, detine permis de conducere si are drept de vot. Este absolvent si licentiat al unui institutii de invatamant superior care pregateste specialisti si pentru profesiunea de procuror sau judecator. Acum, dupa ce s-au intamplat toate astea, stau si ma intreb: oare cati ca el au trecut testul si de sub roba impart dreptatea???"