 |
| Mainile Magdei Bitic sunt un mic dictionar |
Condamnate la dispretul autoritatilor, persoanele surdo-mute nu mai au decat un ajutor:
Mainile care vorbesc
Autor: Dana CHIRU
Data publicarii: 13/02/2010
Peste 2.000 de ieseni au fost decazuti din drepturi. Nu pentru ca ar fi comis vreo crima pentru care ar trebui pedepsiti, ci pentru ca institutiile statului prefera sa ii treaca cu vederea, sa ii desconsidere. Este vorba despre iesenii care au avut nesansa se a se naste cu un handicap senzorial sau de a-l dobandi pe parcursul vietii. Peste 2.000 de persoane din judetul Iasi nu-si mai aud glasul. Nu pot striga dupa ajutor si nu pot spune unui prieten vorbe de incurajare atunci cand acesta e in necaz. Singurul lor sprijin este Asociatia Teritoriala a Surzilor, o initiativa a unor oameni cu suflet mare, dar care se impiedica constant de lipsa de interes a celor din jur atunci cand vine vorba despre acordarea unui ajutor la care aceste persoane au dreptul chiar prin lege.
Primaria Iasi, una dintre putinele institutii care au un interpret
Problema comunicarii este cea mai importanta si cea mai grava din cele cu care se confrunta cei peste 2.000 de ieseni surdo-muti.
"Comunicarea acestor persoane cu ceilalti este ingreunata de problemele pe care le au. Desi legea impune existenta unui interpret pentru persoanele surdo-mute in fiecare institutie publica, nicio autoritate, cu exceptia Primariei Municipiului Iasi, nu a tinut cont de acest lucru. Cred ca Primaria este singura institutie din tara care a asigurat un sistem de interpretariat in colaborare cu institutia noastra sau cu o institutie similara. Si nu au fost putine cazurile in care a fost nevoie de un interpret", a afirmat Romeo Barbuselu, reprezentantul Asociatiei Teritoriale a Surzilor.
Cei peste 2.000 de beneficiari ai ajutorului acordat de asociatie nu au alta solutie decat sa apeleze ei insisi la interpreti. Ii cheama de fiecare data cand isi platesc vreo factura sau cand au nevoie de o lamurire de la una dintre institutiile publice care, culmea, ar trebui sa vina in ajutorul lor.
Legea e lege... doar pentru unii
"In vederea asigurarii accesului persoanelor cu handicap la mediul fizic, informational si comunicational, autoritatile publice au obligatia sa asigure interpreti autorizati ai limbajului mimico-gestual si ai limbajului specific persoanelor cu surdocecitate". Acestea sunt prevederile articolului 60 din Legea nr. 448/2006 pentru protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. Prevederi explicite, trecute, insa, cu vederea de catre conducerile institutiilor iesene.
Desi peste 2.000 de contribuabili din judet ar avea nevoie de un interpret, reprezentantii serviciilor deconcentrate din Iasi prefera sa se bazeze pe intuitie si pe... limbajul trupului in discutiile purtate cu acestia.
"Noi nu avem contribuabili surdo-muti, asa ca nu avem nici interpreti pentru asa ceva. De asemenea, ne-am descurcat pana in prezent fara interpreti, deoarece exista limbajul trupului", a declarat Maria Taran, purtatorul de cuvant al Directiei Generale a Finantelor Publice a Judetului Iasi.
Reprezentantii Consiliului Judetean (CJ) Iasi considera ca s-au achitat de datorie amplasand o rampa de acces pentru cei care se deplaseaza cu ajutorul scaunului cu rotile.
"CJ a respectat normele legislative pentru persoanele cu handicap. In acest sens a realizat si o rampa de acces. In mod firesc, persoanele cu handicap au insotitori care ii asista si care sunt platiti de catre stat pentru a le facilita accesul in relatiile cu institutiile sau in alte activitati desfasurate", a declarat Sebastian Tataru, purtatorul de cuvant al CJ Iasi.
Una dintre putinele institutii iesene care respecta prevederile legale este Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca (AJOFM) Iasi.
Magda Bitic "traduce" in gesturi nevoile somerilor surdo-muti
O mana poate sa mangaie, sa linisteasca, sa sprijine, dar si sa acuze sau sa injoseasca. Mainile ei ajuta. Ii ajuta pe cei care nu pot vorbi sa vorbeasca. Pe cei care nu pot sa explice ii ajuta sa se faca intelesi. Prin mainile ei cei care nu pot rosti niciun cuvant regasesc o legatura cu lumea.
AJOFM este aproape singurul serviciu deconcentrat unde persoanele care au avut nesansa de a se naste sau de a dobandi acest handicap pot fi intelese. Magda Bitic, unul dintre consilierii agentiei, este si unul dintre putinii angajati din judetul Iasi care are abilitatea de a comunica cu cei pe care multi ii desconsidera.
"Deoarece reprezint unul dintre cele 8 centre-pilot pentru persoanele cu dizabilitati din tara am avut ocazia sa particip la un curs de pregatire special. Am invatat limbajul semnelor pentru a putea comunica cu beneficiarii nostri. Este greu de lucrat cu ei. Limbajul semnelor este la fel ca si limbajul verbal. Sunt diferente similare celor de dialect. Spre exemplu, eu am urmat aceste cursuri la Bucuresti. Limbajul pe care l-am invatat este putin diferit de cel utilizat de persoanele surdo-mute din Moldova. De aceea, la inceput au fost unele probleme. De asemenea, daca o persoana surda de la noi din tara merge in alt stat, risca sa nu fie inteleasa. Oricum, ma bucur ca acum am posibilitatea de a comunica la un nivel foarte bun cu beneficiarii nostri. Ii vad ca se bucura cand pot sa ma inteleaga, cand putem sa comunicam", a marturisit Magda Bitic.
"Loc de munca", "dosar" si "persoana cu handicap " - cele mai folosite semne la AJOFM
Mainile Magdei Bitic sunt un mic dictionar pentru cei care beneficiaza de ajutorul pe care AJOFM poate sa il acorde.
"Cand lovesti cei doi pumni, acest lucru inseamna «loc de munca». Daca vrei sa spui «dosar», iti prinzi mainile una in alta. Ca sa le explici ca au nevoie de diploma, trebuie sa desenezi un chenar in aer. Acestea sunt semnele pe care le folosesc cel mai des in discutiile pe care le port cu beneficiarii", a explicat consilierul AJOFM.
Un alt cuvant din dictionarul mimico-gestual al singurului consilier pentru iesenii surdo-muti este "persoana cu handicap".
"Acesta este unul dintre cele mai sugestive semne: arati cum iti sectionezi mainile de la incheietura", a completat Magda Bitic.
Agentia colaboreaza si cu reprezentantii Asociatiei Teritoriale a Surzilor. Un pas inainte spre a veni in intampinarea iesenilor cu astfel de probleme a fost realizat de reprezentantii Primariei Iasi.
"Avem un acord de parteneriat cu Asociatia Surzilor Iasi. Ori de cate ori este nevoie, persoanele cu acest gen de deficiente li se adreseaza si vin interpretii aici. Aceeasi situatie este si la Directia Finantelor Locale si la Directia de Administrare a Patrimoniului Public si Privat", a afirmat Andrei Trofor, purtatorul de cuvant al Primariei Iasi.
Condamnati la inchisoare din lipsa unui interpret
Acestea, insa, sunt doar cazurile fericite, situatiile in care legea se aplica si persoanele surdo-mute sunt tratate asa cum merita: ca niste cetateni normali. Cu toate acestea, au existat si cazuri mai grave, cazuri inimaginabile care arata ca viata si libertatea unui om atarna doar de bunovainta unor directori de institutii.
"Ce nu inteleg multi este ca aceste persoane sunt la fel precum ceilalti ieseni, doar ca au nevoie de ajutor. Zilnic ne sunt raportate probleme care tin de neintelegeri care ar fi putut fi rezolvate prin existenta unui interpret. Spre exemplu, au fost surdo-muti acuzati de talharie, tot din cauza unor neintelegeri. Nu au avut interpret care sa explice politistilor ca acestia sunt nevinovati. Ei au dat din cap, spunand ca «da», dar, de fapt, nu intelegeau ce erau intrebati. Nu stiau nici pentru ce au fost trimisi la puscarie. Am intervenit noi atunci", a spus Romeo Barbuselu, reprezentantul Asociatiei Teritoriale a Surzilor Iasi.