Maria Dinulescu: Sunt intr-o perioada extrem de creativa
Data publicarii: 15/08/2010
Actrita Maria Dinulescu a vorbit, intr-un interviu acordat MEDIAFAX, despre planurile sale, dar si despre rolul din serialul "In deriva", produs de HBO, despre ce inseamna acesta pentru ea si modul in care s-a pregatit pentru a da viata pe micul ecran unei doctorite anesteziste.
Reporter: Cat de greu a fost sa te pregatesti pentru rolul din "In deriva"?
Maria Dinulescu: A fost dificil. De ce? Pentru ca ea este o persoana... asta e marea diferenta dintre noi: felul in care iubeste, nu cum percepe sentimentele, ci cum se instaleaza in ea, ce intelege ea ca e pentru ea iubirea si cum stie ea mai departe sa iasa lucrurile din ea. Eu sunt mult mai sensibila, mai naiva, sunt cu mult mai multa bucurie, sunt cu mai multa onestitate. Ea este foarte ascunsa, este foarte pragmatica, nu e inhibata deloc, este extrem de extrovertita, mai ales in ceea ce priveste sexul, pentru ca ea are o trauma foarte mare, in sensul ca ea, la 15 ani, isi pierde mama, ramane cu un tata de care trebuie sa aiba grija si tatal ei nu stie sa aiba grija de ea. El sufera atat de tare incat uita ca mai are un copil pe care trebuie sa il creasca. Si-atunci, ea isi cauta aceasta iubire si o gaseste la un barbat cu 30 de ani mai mare, care de fapt o manipuleaza sexual si o foloseste si ea invata ca iubirea inseamna sex. Si-atunci, orice apropiere a ei cu orice fel de barbat inseamna sa-l atraga, sa-l faca sa se indragosteasca de ea si apoi sa il manipuleze sexual. Si-atunci, ea are foarte multe probleme de comunicare cu barbati si acum, cu Andrei (Poenaru, psihoterapeutul, n.r.) este prima intalnire pe care o are cu un psiholog barbat. Ea merge de cinci ani la terapie. Are 29 de ani, dar merge de cinci ani. Fostul ei iubit este un psiholog. Si,evident, primul barbat creeaza proiectii asupra lui si incepe o relatie de iubire usor obsesiva din partea ei. Ma rog, la un moment dat, si el incepe sa intre in tot acest mare joc si nu stim deocamdata ce se intampla.
Reporter: Din punctul de vedere al faptului ca psihoterapia nu este un lucru obisnuit in Romania...
Maria Dinulescu: Sora mea este doctor psiholog, cumnatul meu este psiholog, cunosc foarte multi oameni care merg la terapie in Romania, dar, in general, oamenii nu sunt obisnuiti sa considere a merge la terapeut un lucru absolut normal, de igiena personala, pe care trebuie sa il faci pentru a intelege exact cine esti si unde esti si ca tu traiesti intr-un sistem, intr-un context, si ce se intampla cu tine si ce nevoi ai tu de fapt cu tine si nu proiectiile pe care ti le faci sau, nu stiu, povestile, experientele care s-au intamplat in familia ta si pe care tu acum incerci sa ti le asumi.
Dar eu nu am aceasta problema, sunt doar un pacient. Pe mine nu ma intereseaza foarte mult. Avand aceasta sora care este psiholog, citind foarte multa psihologie cand eram foarte mica, cunosc foarte bine, dar eu, de fapt, nu trebuie sa stiu atat de multe, pentru ca sunt doar un pacient si-atunci eu trebuie doar sa ma deschid aici si trebuie sa cunosc doar personajul. Iar personajul este un medic anestezist rezident, o persoana dura, o persoana foarte directa, deloc inhibata.
Si-atunci, eu a trebuit sa invat mai mult despre duritate. Bine, am fost in Spitalul Bagdasar, unde am stat la operatii pe creier si am vazut. La primele trei operatii era sa lesin si am iesit mai devreme ca sa nu ma fac de ras. Dar am mers ca sa vad, sa intreb medicii ce inseamna sa fii medic, care este viata de spital. Si, intr-adevar, la inceput intram intr-o empatie cu pacientul si de cate ori ma uitam cum se face anestezia, cum il trezesc din anestezie, reactionam foarte puternic si ma puneam in situatia lui, dupa care mi-am dat seama: stai putin, eu trebuie sa vad ce face medicul. Si, dupa aceea, m-am surprins pe mine ca sa imi dau seama ca eram mult mai rece cu pacientul si ma interesa, de fapt, ok, acum, din aceasta operatie, el va trai sau nu sau intrebam: "Ce sanse are de a trai?". Si e cumva asa ca o poveste: parca nu iti vine sa crezi ca e adevarat.
A fost o experienta puternica, de care aveam nevoie. Am inteles de ce medicii sunt concentrati doar pe a salva viata sau a face oricat de mult pot ei ca sa te salveze. Si daca iti curge sange din mana foarte mult nu e important ca esti murdar de sange, ci daca a intrat acul unde trebuie. Si atunci, intr-adevar, poti sa pari mai, nu stiu, insensibil in anumite lucruri, dar un profesionist foarte bun esti.
Citeste tot interviul pe mediafax.ro