Nu, grecii nu au nimic de platit!
Autor: Benoit VITSE
Data publicarii: 21/05/2010
De luni intregi ni se tot spune ca grecii au datorii, milioane de euro de rambursat si facturi dementiale de onorat. Unii chiar ii propuneau Greciei sa-si vanda insulele, iar cativa cretini se si vedeau deja cumparand Creta. Dupa saptamani de tergiversare, sefii statelor europene si Fondul Monetar International au transat intr-o duminica de mai. Vor fi garantii unui imprumut de 750 de miliarde de euro, de care are nevoie sarmana tara. In schimb, demnitarii greci vor trebui sa aplice masuri drastice: reducerea salariilor bugetarilor, suprimarea concediilor platite, impingerea varstei de pensionare la 67 de ani, cresterea impozitelor si a TVA-ului si, desigur, privatizarea unor sectoare esentiale ale economiei: apa, gaz, energie electrica, posta si telecomunicatii, precum si transporturile in comun. Iata un program ambitios ce-si face pe deplin simtit efectul. Un program care le este promis, de altfel, tuturor celorlalte tari pentru a iesi din criza. Deja Spania si Portugalia au anuntat masuri riguroase pentru a nu ajunge sa fie aratate cu degetul, ca Grecia. Toate aceste tari mediteraneene, incapabile sa renunte la o siesta ca sa munceasca in plus si, deci, sa castige mai mult, s-ar fi ridicat in capul unui presedinte ca Nicolas Sarkozy.
In aceasta faimoasa duminica de mai, zambetele erau bine asezate pe buzele ministrilor nostri europeni. E de inteles, doar tocmai salvasera euro, Europa si Europenii. Atunci, erau de asteptat chiar si manifestatii populare de bucurie in toate marile capitale. N-ar fi inteles ei, cetatenii, ceea ce presupun aceste acorduri istorice? Totusi, nimeni n-a iesit in strada. Dar, chiar a doua zi, bursa a compensat aceasta lipsa de entuziasm si de luciditate marindu-si indicele cu minim 10%, iar bancile s-au intrecut in scoruri de 25%. Populatia este ingrijorata, dar bursa respira. Demnitarii nostri se fac alesi de cetateni, insa se pun in serviciul pietelor.
Trebuie spus ca, daca Comunitatea Europeana a venit in ajutorul unei tari in criza, este numai pentru faptul ca Grecia risca sa nu mai poata rambursa bancile din Franta, Germania sau Anglia. Iata de ce unele personalitati politice au declarat: „Salvand Grecia, ne-am salvat pe noi insine". Inainte de a fi sef de stat, nu trebuie sa uitam ca sunt, mai intai si-ntai, brokeri in banci. Franta mai avea si un alt interes ca Grecia sa-si recapete stabilitatea financiara. Elev slab in materie de economie, Grecia are totusi meritul de a fi avut cele mai mari cheltuieli militare din toata Uniunea Europeana, atingand 6 miliarde de euro in 2010. Ceea ce reprezinta 2,8% din PIB-ul sau. Iar principalii sai furnizori sunt Statele Unite, Rusia, Italia, Franta si Germania. Cat despre Franta, Grecia este al treilea sau client in acest domeniu.
Ca toata clasa politica a Greciei este in mod particular atinsa de coruptie, ca au fost bugete deghizate si fel si fel de trucaje pentru a nu iesi la iveala adevaratul deficit, nici nu mai este de mirare, atat de mult sunt raspandite aceste lucruri in toate celelalte tari. Dar in ce consta responsabilitatea oamenilor de rand greci? Aceasta tara este tratata ca o tara care ar fi pierdut un razboi. Sarkozy si Merkel isi dicteaza conditiile. S-ar zice ca cer cu insistenta remedii ca pentru o alta epoca. Cetateanul grec nu a vrut nicidecum un razboi real sau economic; nu a profitat de niciun beneficiu; nu a vazut ameliorandu-i-se conditiile de viata. Și, totusi, el este cel care va plati.
Și, apoi, Portugalia si Spania au fost prevenite. Trebuie actionat. O data in plus, Bruxelles si FMI au exigente draconice, dupa cum o spun chiar jurnalistii economisti. Guvernul socialist spaniol va aplica un plan de austeritate, prevazut pentru diminuarea deficiturilor publice „cu orice pret", a asigurat primul ministru, José Luis Rodriguez Zapatero. Dar toate celelalte tari din Europa aplica de acum inainte, fara pudoare si fara scrupule, aceste planuri de rigoare, avand criza drept pretext pentru a aplica legi scandaloase, atacuri brutale asupra drepturilor sociale, masuri care arr fi declansat pana nu demult scandaluri si manifestatii monstruoase. Deja Romania a dat tonul: Bucurestiul a anuntat un ansamblu de masuri, incluzand diminuarea cu 25% a salariilor functionarilor publici si cu 15% a pensiilor si a ajutoarelor de somaj.
Dar nimic nu e jucat definitiv. Pentru moment, trebuie cel putin refuzate toate aceste masuri ce lovesc mai intai in poporul grec, in asteptarea unor noi victime. Nu, grecii nu datoreaza nimic nimanui! Au dreptul de a trai normal, iar noi trebuie sa-i sustinem pe deplin, pentru ca si noi putem sa spunem: „Sa sustinem poporul grec inseamna sa ne sustinem pe noi insine".