Rata saraciei a crescut in Romania in ultimii patru ani, in ciuda cresterii economice

Rata saraciei a crescut in Romania cu cinci procente in perioada 2005 - 2008, in care a fost inregistrata crestere economica, Romania fiind printre statele care cheltuie cel mai mic procent din PIB cu protectia sociala, potrivit unei analize facute de Fundatia pentru Dezvoltarea Societatii Civile. Potrivit datelor prezentate, joi, de Fundatia pentru Dezvoltarea Societatii Civile (FDSC), 23 la suta din populatia Romaniei traia in saracie relativa in 2008, fata de 21 la suta in Bulgaria, 20 la suta in Spania, Lituania si Grecia, 19 la suta in Marea Britanie, Estonia si Italia sau noua la suta in Cehia.

"Rata saraciei dupa transferuri sociale a crescut in perioada 2005-2008 de la 18 la 23 la suta", a precizat Ancuta Vamesu, de la FDSC.

Din analiza facuta rezulta ca Romania este unul dintre statele membre UE care cheltuie cel mai mic procent din PIB (12,8 la suta) cu protectia sociala fata de media UE de 25,2 la suta, ponderea cheltuielilor in acest domeniu scazand in perioada 2005-2008 de la 13,2 la 12,8 la suta.

De asemenea, pentru servicii in domeniul protectiei sociale sunt alocate doar 0,26 la suta din fonduri, restul fiind pentru prestatii (50,09 la suta pentru copii in familie sau in plasament, 9,97 pentru persoane cu handicap, 21,57 pentru ajutoare de incalzire si 7,76 pentru familie).

Ancuta Vamesu a precizat ca si cheltuielile de ocupare sunt mici, numai 0,037 la suta din PIB fiind cheltuit cu servicii de ocupare, de cinci ori mai putin decat media europeana de 0,193 la suta in 2007.

"Romania cheltuie de trei ori mai mult cu masurile pasive decat cu cele active fata de media europeana care este de 2,16 ori", a mai spus reprezentanta FDSC.

Potrivit datelor centralizate, in prezent exista furnizori de servicii sociale acreditati in 998 de localitati din Romania, distributia teritoriala a acestora fiind inegala. Doar 31 la suta din localitatile din Romania au un serviciu social acreditat.

Potrivit FDSC, printre punctele slabe ale sistemului de protectie sociala se numara lipsa unei corespondente, din punct de vedere calitativ si cantitativ, intre resursele materiale si umane disponibile si necesarul de servicii adaptate nevoilor beneficiarilor, fragmentarea sistemului de servicii sociale la nivel central, printr-o constructie institutionala autonoma, pe categorii de beneficiari sau masuri care nu incurajeaza serviciile integrate dar si lipsa de experienta, la nivel local, in redactarea documentelor strategice si a unui management performant.

De asemenea, suprapunerile de responsabilitati intre structurile de la nivel local, resursele financiare insuficiente pentru sustinerea dezvoltarii si diversificarii serviciilor sociale, administrarea ineficienta a fondurilor existente sau inconsecventa si lipsa de continuitate in furnizarea resurselor pe termen lung constituie alte minusuri pentru sistemul de protectie sociala.

Potrivit FDSC, ponderea ONG-urilor ca furnizor de servicii este in scadere, acesta fiind unul dintre efectele politicilor care au incurajat dezvoltarea unor servicii de stat, finantate integral din surse publice in cadrul autoritatilor publice locale.

"In timp ce in 2006 ONG-urile reprezentau 73,8 la suta dintre furnizorii acreditati, in 2010 ele mai reprezinta doar 48,7 la suta. ONG-urile furnizeaza 25 la suta dintre serviciile alternative de protectia copilului din Romania. Numarul organizatiilor care au organizate astfel de centre si servicii a crescut constant in perioada 2000-2007, in anul 2008 inregistrand prima scadere, dar ponderea ONG-urilor in randul furnizorilor de astfel de servicii scade ", se arata in analiza FDSC.

ONG-urile deservesc 41 la suta dintre beneficiarii de servicii de ingrijire si asistenta la domiciliu in fiecare luna prin surse proprii de finantare si peste 58 la suta dintre varstnici.

In plus, organizatiile neguvernamentale au costuri per beneficiar de pana la cinci ori mai mici fata de furnizorii finantati din bugetele locale.

Printre cauzele care au dus la scaderea numarului de ONG-uri si a serviciilor oferite se numara faptul casursele de finantare externa au scazut odata cu incheierea programelor de pre-aderare si a facilitatilor de tranzitie cu fonduri UE dar si ca sursele publice de finantare sunt modeste.

Citeste mai mult pe mediafax.ro