Totul despre "spuma" Iasului: "1000 de personalitati iesene"
Autor: Constantin LUPU
Data publicarii: 12/02/2009
Sarbatorile prilejuite de implinirea a 600 de ani de la prima mentiune documentara a orasului Iasi au generat o benefica si prolifica stare de emulatie, numerosi istorici, memorialisti, critici de arta, propunandu-si sa marcheze importanta aniversare cu aparitii editoriale cat mai revelatoare si convingatoare.
Un "neobosit": Ionel Maftei
Printre ei se numara si neobositul autor Ionel Maftei, care si-a pus numele pe un Lexicon intitulat "1000 de personalitati iesene", aparut la Editura Princeps Edit, realizare grafica deosebita datorata redactorului de carte Daniel Corbu, precum si publicistului Catalin Nistor, care a imaginat si reusit grafic o eleganta si ingenioasa coperta de carte. Pentru cine nu-l cunoaste suficient de bine pe Ionel Maftei, reamintim ca autorul Lexiconului mentionat s-a dedicat aproape in totalitate, timp de mai multe decenii, editarii celor zece volume din ciclul "Personalitati iesene", proiect monografic si antologic ambitios, realizat cu brio si adus la zi cu o mare rigoare documentaristica. Bogatul material adunat de prin biblioteci si arhive, din acte de stare civila sau de la familiile personalitatilor antologate si-a gasit reflectarea publicistica atat in miile de pagini ale volumelor din ciclul amintit, cat si in alte lucrari de referinta printre care mentionam: "O istorie a culturii iesene in date. 1408-2008", in colaborare cu Elena Leonte, "Personalitati universitare din Basarabia", in colaborare cu dr. Vlad Bejan, "Traitori sau trecatori prin Targu' Iesului", in colaborare cu Constantin Ostap. Pe Ionel Maftei il regasim frecvent, si nu de azi de ieri, in paginile unor cotidiane iesene sau in emisiuni radiofonice, semnand rubrica de interes informativ "File de calendar". Munca de-o viata i-a fost rasplatita cu numeroase distinctii si premii dintre care mentionam: premiul "Ion Creanga" la cea de-a XV-a editie a Salonului International de Carte Romaneasca de la Iasi; premiul "Mostenire culturala" la cea de-a XV-a editie a Salonului International de Carte de la Chisinau; premiul "Vasile Conta" al Academiei Romane, acordat in 1987 pentru primele cinci volume din lucrarea "Personalitati iesene". Presedintele Romaniei i-a acordat, in anul 2004, medalia "Meritul cultural", clasa I.
"Made in Iasi"
Din lectura, fie si sumara, atat a Lexiconului cat si a volumelor precedente se desprind idei valorase pentru cei ce se incumeta la o valorificare sociologica a materialului documentar adunat. O prima idee ar fi aceea a numarului foarte mare de personalitati nascute ori formate la Iasi, care au ales sa-si desfasoare activitatea ori sa-si construiasca opera, indiferent de domeniu, dincolo de hotarele tarii. Exemplificam acest lucru prin cateva nume de referinta: Dimitrie Cantemir, carturar enciclopedist, stabilit in Rusia, fiind primul roman, membru al unei Academii de Stiinte; Agatha Barsescu, actrita ce a repurtat succese pe mari scene din Europa si America. In Austria i s-a acordat titlul de actrita imperiala. Eugen Dragutescu, pictor stabilit la Roma in 1940, fiind un reputat profesor la Academia de Arte din Roma; George Boskoff, compozitor si pianist, stabilit la Paris. A concertat in peste 70 de orase din Europa, Africa de Nord si America Latina; Matilda Ghyka, matematician si estetician stabilita la Londra, numarandu-se printre cei dintai cercetatori ai esteticii matematice; Sergiu Celibidache, dirijor celebru care din 1945 s-a stabilit la Berlin, dirijand peste 400 de concerte in Europa, America si Japonia; George Emil Palade, medic-biolog, primul roman care si-a inscris numele in galeria laureatilor Premiului Nobel. Un alt aspect demn de semnalat ni se pare numarul mare de femei iesene care si-au castigat notorietatea si celebritatea printr-o admirabila si prodigioasa activitate profesionala, unele fiind considerate deschizatoare de drumuri in diverse ramuri: Elena Puscariu-Densuseanu, prima romanca profesor universitar de la noi din tara in specialitatea oftalmologie; Marta Trancu-Reiner, prima femeie chirurg din Romania, afirmata in timpul primului razboi mondial; Ella Negruzzi, prima femeie avocat din Romania, fiica a scriitorului Leon Negruzzi; Vera Myller-Lebedev, prima femeie profesor universitar din domeniul matematicii din Romania; Maria Briese, medic, fondatoarea Clinicii de endocrinologie; Raluca Ripan, chimist, prima femeie membru al Academiei Romane.
"Nasc si la sate oameni"
Pe coperta interioara a cartii, autorul sau poate editorul a postat cunoscuta zicere a lui Miron Costin "Nasc si in Moldova oameni". Parafrazand cronicariceasca observatie, ne permitem sa particularizam spunand ca "nasc si la sate oameni". Din lectura cartii am retinut ca multe, foarte multe personalitati iesene de prim rang au vazut lumina zilei prin satele si catunele Moldovei. Din noianul de nume am ales sa citam doar cateva personalitati care s-au nascut in satele din judetul Iasi: marele actor Costache Antoniu, nascut la Tiganasi; Leon Ballif si Petre Branzei, ilustri psihiatri nascuti la Tibanesti; pictorul Victor-Mihailescu Craiu a vazut lumina zilei la Belcesti; sculptorul Ion Buzdugan este originar din Sorogari - Aroneanu. Emil Condurachi, reputat istoric-arheolog este fiu al satului Scanteia; Ion Curievici, chimist, s-a nascut la Plugari, Mihai Costachescu, istoric si folclorist originar din Goesti-Lungani. Destul de lunga este si lista scriitorilor nascuti prin satele iesene: Aurel Leon, la Cogeasca-Letcani; Mihai Ursachi la Strunga, Ioanid Romanescu la Voinesti, Emil Iordache, istoric si critic literar este fiu al satului Movileni. Am subliniat aceste aspecte pentru ca o recenta situatie statistica arata ca doar 2 la suta din absolventii scolii generale de la sate au acces la studii superioare. Daca actuala situatie economico-sociala se va mentine, vom mai putea vorbi peste ani de personalitati de seama ridicate de prin satele romanesti? Greu de dat un raspuns. Pana una alta, sa ne multumim cu bogata galerie de oameni de seama cu care cultura romaneasca se mandreste pe buna dreptate. Ce va fi in viitor, vom trai si vom vedea.