Unu din trei angajati din Sanatate vrea sa plece la munca in strainatate

Tendinta de migrare a personalului din Sanatate a fost analizata de Federatia Solidaritatea Sanitara din Romania in cadrul unui studiu.

"Studiul <Tendinta de migrare a personalului din Sanatate> reprezinta o analiza intermediara a datelor obtinute in cadrul unei cercetari calitative care se desfasoara de catre Federatia Solidaritatea Sanitara din Romania in cadrul Centrului de Cercetare Sociala Solidaritatea pe parcursul a doi ani, in Regiunea Sud-Est, pe tema Calitatea vietii profesionale si tendinta de migratie a personalului din sistemul sanitar.

Activitatile de cercetare au fost desfasurate pana in acest moment pe durata a 9 luni de catre cadre didactice si studenti ai Universitatii Dunarea de Jos Galati pe un esantion de 250 de salariati din regiune. Metoda principala de cercetare o constituie focus-grupul, prezentul studiu fiind rezultatul a 32 de cercetari focus-grup desfasurate de-a lungul a peste 50 de ore de discutii cu salariati din sectorul sanitar organizati pe grupe de discutii, in medie cite 8 subiecti pentru fiecare sedinta. Principalul avantaj al acestei metode de cercetare il reprezinta faptul ca ea permite culegerea unor date calitative, fiind considerata regina anlizelor de acest tip. Pe aceasta cale am putut ajunge la „elementele de finete" ce intervin in procesul migratiei personalului medical, in incercarea de a descoperi atat cauzele cat si efecte ale acestui fenomen. In acelasi timp cercetarea focus-grup a fost suplimentata cu aplicarea chestionarelor si desfasurarea unor interviuri.

Studiul face parte dintr-un program mai amplu de cercetare pe tema migratiei personalului medical desfasurat in ultimii 4 ani de Federatia „Solidaritatea Sanitara" din Romania in cadrul Centrului de Cercetare Sociala Solidaritatea, acesta fiind al cincilea studiu din categoria celor de amploare nationala sau regionala.

Aceasta cercetare este parte a proiectului Formare profesionala continua pentru personalul medical - Cresterea calitatii serviciilor din sistemul sanitar prin instruirea si formarea profesionala a personalului medical, managerilor si celorlalte categorii de personal din sistem, din Regiunea Sud-Est, proiect cofinantat de Fondul Social European prin intermediul Programului Operational Sectorial Dezvoltare Resurse Umane.

Avand in vedere studiile similare desfasurate in Occident si studiile noastre anterioare am considerat ca modelul principal de analiza a migratiei personalului medical trebuie structurat pe doua tipuri de factori: factorii de tip push, adica factorii care ii imping, determina, pe salariatii din sistemul sanitar romanesc sa plece la munca in strainatate, factorii de tip pull - reprezentati de factorii ce actioneaza din tarile de destinatie, atragand persoanlul sa migreze in acele tari.

Un procent de cca. 30% dintre subiecti nu intentioneaza sa plece la munca in strainatate. Ceea ce inseamna in acelasi timp ca cca. 70% dintre salariati iau in considerare posibilitatea de a migra pentru munca. Insa chiar si in cazul celor care intentioneaza sa plece 36,8% (din total) au diferite impedimente legate de familie.

Pe ansambul, putem considera ca cca. 30% dintre salariati intentioneaza sa plece la munca in strainatate, facand deja demersuri in acest sens sau urmand sa le faca. Chiar daca asta nu inseamna ca toti cei 30% vor pleca efectiv la munca in strainatate, putand surveni diferite motive care sa anuleze aceasta intentie, procentul poate fi considerat ingrijorator, putand afecta sistemul in ansamblul sau. In acest sens este relevant faptul ca 67,2% dintre repondenti resimt o scadere a calitatii serviciilor medicale datorita migratiei.

In acelasi timp, faptul ca zona nehotaratilor este formata de cca. 40% dintre salariati arata o dependenta a amplorii acestui fenomen in special de conditiile oferite in tara, deoarece conditiile oferite sunt aceleasi, deci factorii de tip pull actioneaza constant.

Sintetizand, nu toti cei care intentioneaza sa plece o vor face efectiv dar, in acelasi timp, vor fi si situatii in care vor lua decizia de a pleca dintre cei care pot fi incadrati in categoria nehotaratilor.

Analiza factorilor care stau la baza migratie personalului din sistem indica un relativ echilibru intre atractia exercitata de tarile de destinatie si determinarea salariatilor sa plece de conditiile din tara.

Astfel, 30,4% dintre repondenti sunt atrasi de salariile mai mari din Occident. In cazul acestei categorii putem vorbi atat de stabilirea unui anumit standard de viata, anumitor idealuri, mulate pe nivelul de castiguri existente in Occident. Decizia finala de a pleca depinde in mare masura de eliminarea sau atenuarea motivelor care impiedica migratie iar cea de a ramane de o eventuala crestere a salariilor pana la un nivel acceptabil. Acest factor actioneaza in mod constant si isi va pastra efectul atat timp cat vor exista diferentele foarte mari intre salarii. Putem considera ca pentru aceasta categorie de salariati nu au efect masurile politice pe terme scurt, intentia de a pleca ramanand relativ constanta.

In acelasi timp, 34,8% dintre respondenti resimt presiunea exercitata de conditiile din tara care ii determina sa ia in considerare posibilitatea plecarii, principalii factori fiind nemultumirea fata de starea materiala actuala (17,6%), nevoile legate de intretinerea familiei (10,8%) si nevoia achitarii datoriilor (6,4%). In cazul acestei categorii decizia privind migratia depinde intr-o foarte mare masura de masurile politice si administrative pe termen scurt care pot interveni in a creste numarul celor care pleaca.

Concluzii - Avand in vedere faptul ca decizia reducerii salariilor cu 25% a determinat, in intervalul dintre adoptarea ei si exercitarea efectelor, o crestere considerabila a intentiilor si demersurilor salariatilor din sistemul sanitar de a migra, este de asteptat ca producerea efectelor, respectiv scaderea efectiva a salariilor incepand cu luna august, sa conduca la o crestere si mai mare a intentiei de plecare si a plecarilor efective.

Stresul la locul de munca legat de lispurile materiale din sistem si de relatiile tensionate cu pacientii ivite in special pe fondul acestor lipsuri perturba in mod semnificativ activitatea sistemului sanitar si poate interveni in determinarea salariatilor sa ia decizia de a pleca la munca in strainatate.

In cadrul modelului push-pull se remarca o accentuare atat a factorilor de timp pull, printr-o prezenta mult mai activa a firmelor de recrutare a personalului medical, cat si o crestere forte mare a presiunii execitate de factorii push in special prin reducerea salariilor la care se adauga cresterea riscului de disponibilizare, cresterea inflatiei si, pe ansamblu, scaderea nivelului de trai. Intervin suplimentar pe zona factorilor push si reformele realizate in ultimele luni, in special descentralizarea sistemului sanitar, care atrage confruntarea cu alte mentalitati, si modificarea normativelor de personal", se spune intr-un comunicat al Federatiei referitor la acest studiu. http://www.promptmedia.ro/